Io cu tata S01E6- Pohta ce-am pohtit

De cind o vinit la noi Temistocle cela de la oras, tata n-o mai pus mina p-o unealta decit ca sa ma intelepteasca, iara io defel. Ase ca avind atita extra time m-am apucat de umblat lela pin obste. Cum oaminii is de obicei in cimp, pa ulite nu dai decit peste muieri. Nu mi-s draji muierile, ca ma tulbura. Mai ales amu primavara cum vad cite una mai aratoasa, numa` ce simtasc ca pula m-i sorcova, adica tare ca piatra, iute ca sajata si nici n-apuci sa dai binete tinerei ca o-nfunda risu` vazind ca esti umflat la gaci. De nu mi-ar fi drag sa trag mitu` de coada, mai ca i-as taia coada sa nu ma pasca rusinea.

Ase tat tindalind pin obste, am zarit-o pa aia mica a lu` Satelitu`. Nu stiu cum am prins drag de ea, da-s copt bine, ca graiesc noaptea in somn si am visari care-mi uda slitul in zori. Tata, nu-i prost si miroase ceva. Miroase slobozu` matinal si banuieste ca mi-o vinit vremea sa introduc intregu-n fractie, numa` ca nu stie inca fractia de-a cui ii. M-am framintat citeva saptamini si simteam deja ca-s de bolunzit cind tata m-o-ntrabat ma, tie t-i draga ceia mica a lu` Satelitu`? O fo` sa dau in epilepsie de spaima. Am zis gata, acuma urmeaza ocolul bataturii cu obstacole si obstacolu` ii tata care ma fugareste din urma. Tata insa, o priceput ca n-are rost sa-si puna mintea cu mine si dupa ce mi-o dat niste halube mai de praznic, o zis haida sa graim cu ei, ca doara oamini is si ei si dade om stinje vrajba dintre noi. De bucurie eram in stare sa i-o sug la tata.

Satelitu` batrin ne-astepta `naintea casii cu feciorii lui. Unu` era cam cit mine, greu l-as hi doborit, mai ales ca el traje la coasa, iara io de ceva vreme trajem numa` la lingura, furcuta si la coada mitului. Ala mic, era ca un ied, da` aspru si hiretic. De era sa sarim la sfada, cred ca ne dovedeu. Da` ne-o primit cum trebe sa ne-ntalejem intre noi. Mie mi sa-nvirteu ochii-n cap ca salbatici s-o zaresc pa Satelita mica, da` o gindit ei bine s-o tainuiasca-n casa sa n-o pingaresc nici macar in cuget.

Vorba n-am lunjit-o, ca sara-n obste lume s-ar hodini, ase ca Satelitu` batrin o zis scurt va dau fata de ramine in obste cu numele meu, laolalta cu ficioru-ti. Tata s-o-nvinetit de-am crezut ca crapa inima-n el, or i-o crapa p-a Satelitului. O zis numa` atita mai bine-mi calugaresc ficioru decit sa-l marit si-o iesit din casa tragindu-ma dupa el ca pe-un carut. Si mie desi-mi era la suflet Satelita si multe bucurii i-as fi facut, numele nu l-as fi schimbat nici sa-mi fi dat tat`su doua fete, nu una.

Oricum tat rau spre bine, ca la citeva zile ma-ntinesc cu Satelitu` cela mare si ma cheama la o rachie. La-nceput am crezut ca vre m-a duce de nas sa-mi sara-n circa, da` o fo` cumsecade si am povestit citeva ceasuri de-ti era mai mare dragu`. Numa` de muieri goale si pamint. Atunci am vazut ca eram ca fratii. Amindoi eram cit ursu`, trajem la pizda ca animalu` la miere si ne place sa durnim pina nu stiem de noi. Sa fi avut pruna, cred ca-l futem de ieseau scintei. De 14 februarie. Dar ase, ne-o ferit soarta de bicisnicie. Mai ca-mi era mai drag de el, decit de sora-sa, care vrind nevrind tat muiere ii. Pa linga o bucurie in casa, iti aduce si zece nacazuri unde-s banii, de ce bei, cind te-ntorci, nu lucri nimic si chestii de genul asta, treburi de genul asta.

Satelitu` cela mare casca gura numa` cu folos si linga el simteam cum si-ntelepciunea me sporeste. Odata nu m-am rabdat si-am crezut ca-l duc de nas intrebind de sora-sa. Mi-o spus numa` griji ce faci ca de-o pingaresti, o iei si o iei cum zice tata. Nu-i scapare ca sintem cu ochii pa tine. Aci m-am lecuit deplin si-am zis ca decit o coasa peste fluieru` piciorului, mai bine o laba-n capita si astfel apucaturile mele primavaratice o fost ostoite cu intelepciune si infricosare.