marți, 19 octombrie 2010

Din emisfera dreaptă

- Alo! Ce faci?

- Bine, mă uitam la un film.

- Te-am trezit?

- Nu, mă uitam la un film.

- Îmi cer scuze dacă te-am trezit.

- Ok.

- Stai la căldurică?

- Nu prea, că nu merge caloriferul.

- Dar de ce?

- De unde, pula mea, să ştiu? Îs instalator?

- No, nu trebuie să te superi pe mine, că nu din vina mea nu merge.

- Ok. Salut!

- Salut!

duminică, 17 octombrie 2010

Salata de cuvinte

Pe cînd încă nu ştiam că fetele au pizdă şi chiar dacă aş fi ştiut, i-aş fi zis păsărică şi nu aş fi rîvnit la dînsa, eram prin liceu. Şi zăceam eu în vremea liceului în internat unde nu găseai multe pricini de bucurie, pentru că nimeni nu avea personal computer decît primăria urbei şi cîţiva bişniţari locali. Şi pînă şi ăştia aveau 286, care era cel mai păsărică computer şi costa cam cît un rinichi pe piaţa de transplanturi. Fiind internat de liceu, nu cămin studenţesc locul în care am tras peste nopţi, era plin de pule, pardon puţe şi înafară de palmă puţele astea nu găseau alinare nicăieri. Şi eram toţi de la ţară şi nu ieşeam des pe uliţă că eram plini de complexe de inferioritate precum caprele Irinucăi de rîie.

În contextul în care 15 tineri zăceam în aceeaşi cameră vreme îndelungată, am căutat s-avem prilejuri de-a ne tihni laolaltă fără a ne fute în cur. Pedagogul ne dădea deşteptarea şi stingerea şi ni se părea un act de rebeliune să nu adormim la comandă, ci să dospim pe întuneric şi să povestim kkt. La un moment dat ca să facem interactiv kktul, o venit unul cu ideea să jucăm fazan. Şi mergea fazanul ca-n brînză printre paturile metalice supraetajate şi de bucurie nici nu mai simţeam mirosul de picioare închise peste zi în adidaşi Roobook, Puna şi Adibas.

Într-una dintre serile astea de fazan nocturn, din cuvînt în cuvînt, numai ce termină unul în şă. Nu că nu ar fi cuvinte care să ducă înainte jocul, însă nouă ni se părea cam gata cheful, cînd feciorul căruia îi era rîndul să rostească partea lui, zice şălată. Cum eram toţi de la ţară nu am considerat că era gaură în cer, dar totuşi părea cam tras de păr. Şi cu vorba bună, încercînd să nu jignim pe nimeni, am dat să-i explicăm că planta aia care creşte-n grădină este salată şi nu şălată. Păi, io nici nu mă refeream la plantă, zice colegul. Voi confundaţi termenii. La noi în sat este unul pe care dacă-l calci pe bătături la discotecă, te ia de guler şi zice “băi, dacă mă enervezi mult, îţi dau o şălată după cap de nu te vezi”.

marți, 12 octombrie 2010

Schimba, bade, scobitoarea

Azi am aniversat o zi de cind nu am pus in gura picur de bere si de bucurie m-am dus la mall sa-mi iau un sixpack de 8 Timisorene. Nu ma duc cu drag la mall, ca ma ia mereu erectia spontana la cita pizda vad si vin acasa trudit ca dupa un gang bang, nu ca as avea habar cum e la munca in echipa, dar ma gindesc ca odihnitor nu are cum sa fie.

La mall, pina s-ajung la rafturile cu bere, am mai scaldat si eu organul vizual pe cite o buca, pe cite o tita, pe o trusa de surubelnite, pe o coala de smirghel, sa vad ce ar fi de trebuinta in gospodarie. Tot belind retina, zaresc din 2 in 2 pasi cite un stand cu produse de testat. Adica niste tejghele marunte indaratul carora zace o tiritura sau 2 care zimbesc frumos si te imbie sa pui botu` la promotie.

Partea buna la promotiile astea, pe linga faptul ca imbuci gratis o feliuta de mezel, chips, brinzet sau alta cacareaza, is pizdele care fac pe gazda la stand. Se stie de cind s-a pus pe picioare prima publicitate ca e greu sa duci pe cineva de nas din postura barbatului. Tot ce trebuie e sa convingi o muiere sa promoveze produsul si ai asigurata desfacerea. Partea grea si in Eden a fost pentru sarpe sa futa directia Evei. Odata corupta muierea, Adam a cazut in capcana la prima clipire din ochi a nevestei.

Intorcindu-ne de la gradina Raiului in mall, si de la Eva la pizdele cu salam pe scobitori, mi-o trecut prin cap gindul ca desi as fi in stare sa ma prostituez pentru niste beri gratis, totusi nu le-as lua sa stiu ca le promoveaza un pulalau. Cind vezi barbatul linga produs te si duce gindul ca l-a frecat de pula, sau cel putin pe la inghinali, sau l-a scuipat, sau l-a pisat, sau orice poate fi indeajuns de scirbos ca sa te indeparteze de el. Niciodata insa nu mi-ar trece prin cap ca o muiere si-ar da un parizer sau o telemea pe la pizda si chiar daca ar face-o nu m-ar deranja. De aceea barbatii nu vind ca muierile. A) pentru ca au pula si B) pentru ca eu am mintea bolnava.

Lasind la o parte advertisingul standurilor din mall, pe linga 2-3 curiosi care servesc din scobitoare produsul, am avut parte sa vad in actiune vinatorii de promotii. Pensionari, de regula barbati, care simt in adincul prostatei oferta. Incep de la un capat si colinda fiecare raion. Nu cred sa fi prins pe careva la primul stand de aceea nu-mi dau seama daca de acolo prind unealta-scobitoare, sau o aduc de acasa. Insa odata luata intre degete nu o leapada pina nu incheie pelerinajul. Si cu scobitoarea personala trec din stand in stand, din promotie in promotie si baga cit in gura, cit in produs batul lubrifiat cu saliva. Desi nu-s chiar rupt in cur de sarac, poate as fi servit si io o felie de ceva sa vad ce gust are, insa la vederea cetei de mosi care bagau in oferta scobitoarea cu bale pina la miner am renuntat. Mai bine o eugenie decit salam cu saliva de pe proteza batrinosilor.

Sa fie dupa mine as organiza la mall un festival al degustarilor si as condimenta scobitorile pina-n inima. Le-as fierbe in 7 sosuri picante. Nu cred ca as schimba lumea in bine, dar poate citiva mosnegi s-ar lecui de la imprastiat secretii printre straini.