duminică, 6 septembrie 2009

Aproape am comis-o nefiresc

Pe vremea cind inca nu ma durea capul si nu apucasem sa ma leg la el, insa mi-as fi atirnat macar un plasture, era sa ma compromit nefiresc la un concert. Pornisem de la tara cu un prieten si cu una din trupele ce urmau sa umple de bale microfonul. Nu ne ajungea nimeni cu un kkt la nas ca eram in compania alora ce racneau si rupeau camasa de pe ei in vazul rockeristilor. In sala de concert, un fel de camin cultural, zaceau puscatii marini pe linga pereti, ca mustele. Era adunatura serioasa,ca la 40 de suflete, toate dark, cu iz de satanism rural, pleata lunga si soioasa si clondire nenumarate cu continut OH.

Io, cind am vazut atita muiere fara morala si princip`, am zis gata, aci-i de mine, sigur pun mina pe-o tita calda si gura-mi capata sarut. Toata treaba era sa stau blind pina copilele desertau sticloantele, dupa care sa mai misc nitel pleata si sa atac prada pe cind incepe sa se clatine. Asteptatul nu era o problema ca si asa nu aveam ce face, insa partea cu atrasul atentiei si vinturatul de pleata ma preocupa serios. Io trageam sa am creasta paroasa, mai ceva decit sa fiu bogat, da` nicicum nu puteam de grija parintilor, care de cum vedeau ca ajunge parul la virful urechii, numa` ce aduceau in vizita, ca din intimplare, frizerul p-acasa. Si io atita eram de pornit ca l-as fi lasat sa-mi ia un borcan de singe, numa` sa nu se atinga de parul capului... da` n-aveai cu cine.

Dincolo de necazul meu, in miezul concertului, cind era cupleraiu`(cupraraiu`) mai lat si mai adinc, si io dadeam din cap de era sa-mi sara de pe grumaz, numa` ce simt o mina tandra pe spate si un cap ce se pleaca lin pe umarul meu de metalist fara pleata. De spaima am ramas locului fara suflare, iar cind m-am dezmeticit si-am bagat de seama ca parul de pe crestetul ce-mi sprijina umarul era negru ca abanosul si cirliontat ca lina de pe mioara, am avut erectie spontana. Cel putin in suflet, daca nu in trup.

Si cu bucuria ciucur in intreaga faptura am oferit mai de musai ca de voie buna umarul meu crestetului ostenit intru nadejdea rasplatei. Am avut io rabdare cam 20 de minute da` cum s-apropia vremea ca programul cultural-artistico-satanic sa se gate, numa` ce ma desprind nitel de catre firava faptura si dau pe-ntunericul cela adinc din caminul cultural sa-i mingai chipul si sa-i caut sarutarea. Si aci o fost binecuvintarea ca nu am inchis ochii in cautarea clipei romantice, ca la atingerea obrajorilor am simtit in palma smirghelul barbii nerase a blajinei fapturi. Din toata candoarea si entuziasmul erosului clocotind in mine, am cazut in halba urii si l-am impins gratios pe musafirul umarului, care fara punctul fix de sprijin s-a oprit doar pe podea, de unde nici n-o mai apucat sa se ridice de ostenit.

Acasa m-am intors necajit, blestemind obiceiul rockistilor de-a se aduna in locuri cu larma mare, intuneric adinc, dar mai ales apucatura de-a lasa parul lung, negru si cirliontat la indemina barbatilor.

7 comentarii:

  1. hahaha =))))) maaaaxim, crede`ma ca nu mai pot de ras :)))

    RăspundețiȘtergere
  2. AHAHAHAHAHAH SUPER CATERINCA :))))))))))))))))))))))) GG

    RăspundețiȘtergere
  3. stii ca o sa vreau mai multe amanunte si nu ma satur cu 2,3 epitete de-ale tale,da?
    cand fu povestea de curand sau in ale tineretii vremuri? daca de curand eu am vazut in ziare articol cu "litere de-o schioapa": "tanar sinucis din tragoste de alt tanar intr-un camin cultural"- cine are indicii recompensa. ....si..cum sa zic...m-as baga ptr o recompensa:)

    RăspundețiȘtergere
  4. @Alex`andra: asa era sa patesc eu de plins...
    @liviu: atit ca a fost pe pielea mea...aproximativ.
    @femeiadeservici:povestea fu acum 10 ani, dar daca picura ceva recompensa vin de martor la tribunal si facem jumi-juma. Da` jumatea mea e mai mare, ok?

    RăspundețiȘtergere
  5. ahamm..d-aia,la manifestaţiuni culturale tre' să mergi odihnit !
    şi totuşi...;) bucuria de-o clipă :)) iar el săracu' şi obositu' a ratat concertul, a ratat dezmierdarea..existenţe marcate de neşansă, zău aşa !

    RăspundețiȘtergere
  6. Ba sa stii, ca a avut sansa din belsug. Puteam sa-mi descarc amarul cu dosul palmei pe chipul lui si atunci era cu adevarat nefericit, da` l-am crutat. Asa ca tot el mi se pare ca a fost cel cistigat.

    RăspundețiȘtergere