La oras oaminii au obiceiu` sa faca lucrurile fara nici o rinduiala…ca la oras. Pilda stau si felul in care-si dau nume. Zici ca si le dau in bajocura. Le insira pe acte, desi is ai nimarui, si se falesc cu asta. Ne-o spus si clampau cela de l-am prins in cimp, ca el ii Temistocle printre ai lui. Ne-o infundat risu` cind il ascultam cu tata. Unde sa-l lesi sa umble pin obste si sa-l strije lumea Temistocle!? Dintr-atita mai bine-ti iei zilele. Si ca sa nu-l avem pe constiinta cu faradelegea asta, o zis tata ca mai bine il punem pe numele nost, chiar de nu o deschis pintecele nicicarei muieri din obste.
La noi nimeni nu are acte pe nume si nume pe acte, si de aia toti ne stim si ne intelegem ca oamenii de ominie. In obste, io cu tata sintem stiuti ca fiind de-a lu` Palmieru`. Nu trebe sa scoti documentu` la cine te vede pe ulita, ii destul sa-i spui cind te-ntreaba ba, de-a cui esti? Io-s ala mic de-a lu` cutare si automat cinstea sau rusinea intregului arbore genealogic se raspindeste in faptura ta.
Cum am ajuns noi de-a lu` Palmieru` nu stiu sigur, ca-s doua izvoare in obste care dau marturie despre tilcu` numelui nost. Hronicul obstei, pe care-l tinem noi, zice ca demult, oarice neam de-a nost, umblat printre straini, o adus un copac nalt cum nime` n-o mai vazut, da` pin locurile unde creste ii zice palmier, ase ca fiind mosu` nost unic importator in obste, se cuvenea de drept sa ne cunoasca lumea ca palmierii meleagurilor pe care ne ducem zilele si ne durnim noptile.
Pravila obstei, in schimb, care ii tinuta de ceia de-a lu` Satelitu` zice ca nime` n-o vazut pe la noi palmier si numele ne vine de la apucaturile lu` mosu`, cela de care v-am pomenit c-o adus arboru`, care avea mai mare indemina la palma decit la muieri si ca sa nu-i zica de-a Labii, l-o trecut la pravila de-a Palmierului.
Io zic ca aiestia de-a Satelitului is mincinosi si graiesc intr-o lature. Nu de alta da` si asupra tilcului numelui lor is niste treburi, la o privire mai adinca aruncata asupra izvoarelor. Ei zic ca, avind pamint destul si imparit in mai multe locuri, lumea cind ii vede la lucru ba aci, ba dincolo, li se pare c-ar gravita in jurul obstii, de aci si numele de Satelit. Noi, de-a Palmierului, care stim ce le poate pielea, ne-aducem aminte cum unu` de-a lor s-o dus din obste ca nu-i era drag lucru` si s-o asezat pe la oras sa putoreasca tata viata. Da` cum nu putem sa ii spurcam dinaintea tuturor oaminilor de ominie, am scos vorba ca n-ar fi dus la oras, ci in pula cu satelitu`. Iata, aci-i radacina, miezu` si nascarea numelui celor de-a lu` Satelitu`.
Da` tate aiestea is gateje si nime` nu le mai ie in sama ca in obste ii pace si-ntelejere, si nu-i hia s-o tulburam cu iscodiri din Hronic si Pravila. Ase ca o ramas hotarit de tata ca extraterestru` cela priponit la ieslea noasta sa fie si el partas la bunu` nost nume si din ceasu` iesta sa-l cunosca lumea ca fiind de-a lu` Palmieru`.
P.S. Fara stirea lu` tata, de bucurie ca extraterestru` ii amu` parte activa din neamu` nost, i-am dus in sura o plasa de reviste cu muieri dezvesmntate sa-si clateasca si el ochii dupa truda zilei la cimp. Sa nu le afle cumva tata in fin a doua zi, ca ma pune iara sa string carbuni aprinsi in palma si gata maniveaua pina sa vindeca rana.
La noi nimeni nu are acte pe nume si nume pe acte, si de aia toti ne stim si ne intelegem ca oamenii de ominie. In obste, io cu tata sintem stiuti ca fiind de-a lu` Palmieru`. Nu trebe sa scoti documentu` la cine te vede pe ulita, ii destul sa-i spui cind te-ntreaba ba, de-a cui esti? Io-s ala mic de-a lu` cutare si automat cinstea sau rusinea intregului arbore genealogic se raspindeste in faptura ta.
Cum am ajuns noi de-a lu` Palmieru` nu stiu sigur, ca-s doua izvoare in obste care dau marturie despre tilcu` numelui nost. Hronicul obstei, pe care-l tinem noi, zice ca demult, oarice neam de-a nost, umblat printre straini, o adus un copac nalt cum nime` n-o mai vazut, da` pin locurile unde creste ii zice palmier, ase ca fiind mosu` nost unic importator in obste, se cuvenea de drept sa ne cunoasca lumea ca palmierii meleagurilor pe care ne ducem zilele si ne durnim noptile.
Pravila obstei, in schimb, care ii tinuta de ceia de-a lu` Satelitu` zice ca nime` n-o vazut pe la noi palmier si numele ne vine de la apucaturile lu` mosu`, cela de care v-am pomenit c-o adus arboru`, care avea mai mare indemina la palma decit la muieri si ca sa nu-i zica de-a Labii, l-o trecut la pravila de-a Palmierului.
Io zic ca aiestia de-a Satelitului is mincinosi si graiesc intr-o lature. Nu de alta da` si asupra tilcului numelui lor is niste treburi, la o privire mai adinca aruncata asupra izvoarelor. Ei zic ca, avind pamint destul si imparit in mai multe locuri, lumea cind ii vede la lucru ba aci, ba dincolo, li se pare c-ar gravita in jurul obstii, de aci si numele de Satelit. Noi, de-a Palmierului, care stim ce le poate pielea, ne-aducem aminte cum unu` de-a lor s-o dus din obste ca nu-i era drag lucru` si s-o asezat pe la oras sa putoreasca tata viata. Da` cum nu putem sa ii spurcam dinaintea tuturor oaminilor de ominie, am scos vorba ca n-ar fi dus la oras, ci in pula cu satelitu`. Iata, aci-i radacina, miezu` si nascarea numelui celor de-a lu` Satelitu`.Da` tate aiestea is gateje si nime` nu le mai ie in sama ca in obste ii pace si-ntelejere, si nu-i hia s-o tulburam cu iscodiri din Hronic si Pravila. Ase ca o ramas hotarit de tata ca extraterestru` cela priponit la ieslea noasta sa fie si el partas la bunu` nost nume si din ceasu` iesta sa-l cunosca lumea ca fiind de-a lu` Palmieru`.
P.S. Fara stirea lu` tata, de bucurie ca extraterestru` ii amu` parte activa din neamu` nost, i-am dus in sura o plasa de reviste cu muieri dezvesmntate sa-si clateasca si el ochii dupa truda zilei la cimp. Sa nu le afle cumva tata in fin a doua zi, ca ma pune iara sa string carbuni aprinsi in palma si gata maniveaua pina sa vindeca rana.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu